Legenda trenului IR1522 [Proză scurtă]

Legenda trenului IR1522 [Proză scurtă]

Hărmes-Bărmes, zeul autohton al călătoritului, cerificat cu șapte diplome, cinci onoruri și zece articole în presa locală, stătea tolănit pe canapeaua lui de piele, ronțăind jeleuri și scărpinându-se pe după ceafă cu unghia degetului mic de la mâna stângă.
În fața lui, rând pe rând, șoferi de toate felurile, vatmani, căpitani și șefi de tren soseau și îi pupau tălpile, aducăndu-i ofrande și sperând la un patronaj responsabil pe durata întregii călătorii.... Read More | Share it now!

Cotitura [Proză lungă]

Cotitura [Proză lungă]

Zâna Peticelor era atât de umflată stând acolo pe patul cu baldachin şi înfulecând prăjiturele şi toată lumea din jur părea atât de hotărâtă să nu remarce asta, încât nu m-am putut abţine să nu-i spun că e grasă.
N-am făcut asta din răutate şi nici ca o bravură, ci pentru că eram pre-determinat să cred că mai există pe lume valori morale. Zâna Peticelor, pe cât ar fi fost ea de peticită, era totuşi o zână, prin urmare un reprezentant al binelui, frumosului şi toate cele care nu şi-ar găsi nicicând locul într-o campanie electorală. Înţelegeam dacă masiva ei alură ar fi fost determinată genetic sau cauzată de vreo boală; sau, şi mai rău, dacă ar fi fost un simbol agricultural; dar statul toată ziua pe o grămadă de perne, înfulecând alune, floricele şi negrese în această succesiune în timp ce o grămadă de privitori păreau prea ofuscaţi de grandoarea statutului ca să mai comenteze… cum să zic eu, chestia asta îmi făcea sinusurile să-mi pulseze nervos şi ritmic a indignare. Aşa că am făcut-o.
Ştiam că nu e deloc politicos să insulţi o zeitate locală şi ştiam că vor fi consecinţe deloc armonioase. Dar uneori vocea aia înaltă din străfundurile cefii mele producea scuze mult prea scandaloase ca să se opună până şi raţiunea; prin urmare i-am zis-o, i-am zis-o cu năduf şi respirând rar, şi pe cuvânt că i-aş mai zice-o şi acum daca aş mai avea ocazia.
–Cucoană, eşti grasă. Eşti atât de grasă, încât ar încăpea în tine trei colonii de manguste şi tot ar mai fi loc pentru un tunel interconector. Eşti grasă rău de tot şi zău că nu se cuvine să fii zână la grăsimea ta.
După care am pufnit privindu-i faţa mistreţiană fix vreo trei secunde, m-am întors pe călcâie, am închis ochii şi-am strâns pumnii, aşteptându-mi sentinţa.
–Furabie ama Randif – vocea îi era extrem de groasă şi cu urme clare de probleme respiratorii – Furabie ama Randif – zise iar (oare voia să aibă impact mai mare? sau îşi găsea greu ideile) – te blestem să resimţi toată viaţa ta prima durere pe care o vei simţi începând cu acest moment, de orice natură ar fi ea.
Mi-am pus pălăria în dreptul inimii, am făcut o plecăciune (fiind tot cu spatele la ea!), după care am coborât rânjind de pe podium, confundându-mă cu fundalul înainte să mă ia la întrebări cineva din mulţimea uluită.... Read More | Share it now!

Din jurnalul unui vulpoi [Proză scurtă]

Din jurnalul unui vulpoi [Proză scurtă]

Octombrie 20xx
Pagini recuperate din agenda personală de memorii a domnului Berteliandor, stimabilul vulpoi de la nr. 346, zona de nord a pădurii Farcrasului... Read More | Share it now!

Haremul [Proză scurtă]

Haremul [Proză scurtă]

Într-o zi însorită, Eroul se ridică vesel din scaunul său de paşă şi hotărî să-şi viziteze haremul. Acesta era păzit de un crocodilozaur mutant care suferea de gripă, aşa că-şi pusese un fes pe cap. Din păcate, o parte din câmpul său vizual era blocat. Prin urmare, nu-şi recunoscu stăpânul şi se repezi cu cele opt gheare de 37,5 cm drept spre el.
—Stai, fiinţă tridimensională cu creier de cinci grame! strigă Eroul la random, ascunzându-se după o tufă.
Dar crocodilozaurul continuă să-l atace! Şi să-l atace! Şi să-l atace! Bietul Erou era într-o situaţie disperată. Deodată însă…... Read More | Share it now!

Frankenpumpkin [Proză scurtă]

Frankenpumpkin [Proză scurtă]

Era miezul unei nopţi cu lună plină şi eu ieşisem să culeg un dovleac, când m-am împiedicat de un cap de om ascuns prin vrej. Un cap de om mult mai mare decât normal, cam cât un pepene. Un cap de om, care părea că moţăie.
Am urlat din străfundul plămânilor şi am fugit în casă.
–Iaaaviii! Iaaaviii! Vino repede!
Iavi stătea tolănit în pijamale în faţa televizorului, bând bere şi regurgitând acelaşi documentar despre supravieţuirea în condiţii extreme din Alaska (bătăi cu urşi şi elani şi popândăi). L-am apucat de mâneci şi l-am târât cu disperare în grădină.
–U-u-u-uite! i-am gesticulat în toate părţile, nemaireuşind să mai articulez ceva mai inteligent.
Lui Iavi îi luă vreo câteva secunde să înregistreze chestia printre ierburi… dar şi când o făcu:
–Sfânt rahat de oaie măsliniu! Tu vezi că a crescut din vrej? Are un rest de floare fix în creştet!
–Vrei să spui că-i viu?!... Read More | Share it now!

Povestea dinozăurelului doctorand [Proză scurtă]

Povestea dinozăurelului doctorand [Proză scurtă]

A fost odată ca niciodată un dinozaur a cărui mamă îl certa că petrece prea mult timp în faţa televizorului şi prea puţin timp afară, în parc. Supărată că fiul e nu avea nicio motivaţie să respire aer curat, mama hotărî să îl trimită într-o aventură magică de găsit un Doctorat Autentic™ neplagiat.... Read More | Share it now!

Dispariţia lunii a 13-a [Bandă desenată]

Dispariţia lunii a 13-a [Bandă desenată]

Acum ceva timp, am făcut un comic pentru Glorioasa Fanzină.
Tema era “Luna a 13-a”.
M-am distrat teribil desenând dinozăurei. :D
Edit: A apărut şi o variantă online a revistei. Pe lângă comicul de aici, am mai ajutat şi la scenariul comicului “Legenda lunii a 13-a”, desenat de talentatul Octavian.... Read More | Share it now!

Romanţă sezonieră [Proză scurtă]

Romanţă sezonieră [Proză scurtă]

Într-o zi de vară ca asta (Doamne, ce urăsc vara), te-am chemat deoparte să-ţi împărtăşesc cel mai mare secret al meu: cum că nu credeam în teoria heliocentrică. Pentru mine nu existase vreodată Galilei; nu se putea ca lumea să se învârtă în jurul Soarelui. Lumea, sigur sigur, se învârtea în jurul tău.... Read More | Share it now!

Zero [Proză scurtă]

Zero [Proză scurtă]

My first mistake was thinking you were the absence of value. You proved to me you were the value of absence. I was expecting nothingness. Instead, I found existence.... Read More | Share it now!

Cronicile cratiţei [Proză scurtă]

Cronicile cratiţei [Proză scurtă]

În casa doamnei M., toată lumea munceşte.
Limitată de polonicul ursuz cu accent de mafiot şi de tigaia absurdă cu rol de mătuşă colectivă, existenţa mea a fost de-a dreptul trivială. Provin dintr-o familie cu un simţ al conductibilităţii termice deosebit de dezvoltat, aşa că, la venirea mea, am fost privită cu o mare neîncredere. Probabil că toţi se aşteptau să am un aer de domnişoară cu pretenţii, la fel ca priza de pe peretele dinspre vest, care se plângea că o dor circuitele de aproximativ opt ori pe zi; eu însă le-am dovedit contrariul. Deşi aveam un stil de lucru original, diferit de al tuturor celorlalte cratiţe şi nu întotdeauna benefic, cumva, la sfârşitul supei, toate îmi fierbeau bine.
Dar binele nu poate dura pentru totdeauna şi, cu timpul, apar probleme pur existenţiale. Cea mai mare dilemă a mea s-a materializat în prezenţa domnişoarei M.P.... Read More | Share it now!

Fureclerul [Proză scurtă]

Fureclerul [Proză scurtă]

În sufrageria decorată, mai nou, cu draperii grena cu vidre înotând, se organizase o adevărată Curte Supremă. La ea luau parte toţi membrii clanului Furabie (mai puţin pisica, exclusă prin hotărâri amiabile comune), acţionând, pe rând, şi ca apăraţi, şi ca martori. Exista şi un judecător suprem, cu o autoritate de necontestat – soră-mea Rheea.... Read More | Share it now!

Killing Jenny [Proză scurtă]

Killing Jenny [Proză scurtă]

He had always loved Jennifer –desperately, endlessly, loved her the way he could, loved holding her tight in his arms. So that evening’s Jennifer had come out as something out of his own mind’s conception; he still couldn’t clearly recount her words, her “ain’t-got-time-for-this” lack of reasoning and her hurried, inconvenienced dash through the door. That bell had rang furiously, the bell she had got for him at some point and hung over the doorknob; it was a sound of wreckage.  It was –let’s see, it was right after Jennifer had moved, and he –he had bought that Bourbon bottle to celebrate with her. And after she had left, he –what had he done? He was shaking, that he knew; shaking like the devil, somewhat in the same position she had left him, or maybe tripping and falling over himself, or maybe standing still, and the television was on, and he had turned it off, and the fuzzy noises had ceased, and he had finally come to a realization, and –he had smiled.... Read More | Share it now!

Impresiile unui inginer despre Facultatea de Arhitectură (constatate de domnul M. după 10 minute de stat în holul de la intrare)

Impresiile unui inginer despre Facultatea de Arhitectură (constatate de domnul M. după 10 minute de stat în holul de la intrare)

Ce multă lume fuge.
De ce vă grăbiţi toţi?
Predare? Păi nu s-a terminat acum 10 minute? La ce vă mai duceţi?
Ce de chestii cară unii!
Încep să disting nişte tipologii de studenţi…
Oamenii care fug disperaţi pe scări sau spre lift.
Oamenii care cară tuburi şi foi şi machete. Cum puteţi să căraţi atâta? La noi îţi ajunge un rucsac cu un laptop.
O groază de fete!
Mulţi hipsteri.
(Definitely hipsteri).
Lume super fashion. Nu înţeleg, dacă de abia aveţi timp să dormiţi, cum să mai fashion?
... Read More | Share it now!

%d bloggers like this: