În-cur-cat [Proză scurtă]
-Matilda-tilda, ce făcuşi mătăluţă pi-colo?
Aşa îi plăcea lui să-şi creeze accent fals pentru Matilda, fiindcă ea era moldoveancă şi mereu făcea tâmpenii.
-Natalia-cu-două-palme-talia, au trecut 3,14 milenii de când nu te-am mai văzut!
Natalia era o fata slăbănogită de tot, care în curând avea să-şi atingă limita de slăbănogeală la fel cum le atingea pe cele de la analiza matematică.
-Graziela-mititela, ma cherie, arăţi minunat astăzi!
Asta cu toate că masa corporală a Grazielei depăşea cu 20% norma indicată pentru înălţimea şi vârsta ei…
Un principiu avea şi el: să nu generalizeze niciodată cu „dragă”, „iubi”, „pisi”, „prinţesică”; să le menţioneze măcar numele, ca să nu le şteargă de tot din arhiva memoriei lui şi aşa solicitată prea des să le schimbe.
Câteodată nu prea avea idei, aşa că se inspira de la tv.
-Mihaela, mai lăv! Dragostea mea! Tenc iu, tenc iu! Ai lăv iu veri maci!
Sau:
-Carmencita, între noi doi totul a începutos! Jo soy mucho fericitos!
Sau până şi:
-Margaretăs, mai preeeeşăăăăs!
Azi era cu una nouă.
-Mimi-momo-mumu, vrei să mergem prin parc?
-Ce Mimi visezi mă?! Mă cheamă Mili!
Şi odată s-a trezit cu geanta ei în cap şi fără subiect de alint temporar.
(Scrisă prin februarie 2010. Uitasem în totalitate de ea :D)
[…] În-cur-cat […]