Un concert la care m-am ridicat de pe scaun să dansez alături de toată sala - Postmodern Jukebox [Impresii de la...]

Un concert la care m-am ridicat de pe scaun să dansez alături de toată sala – Postmodern Jukebox [Impresii de la…]

La sfârşitul lui martie, alături de Veronica, una dintre colegele de scris, am intrat frumos la Sala Palatului, m-am aşezat în primul rând şi am asistat la una dintre cele mai faine experienţe artistice trăite: concertul Postmodern Jukebox.... Read More | Share it now!

O carte fantasy care m-a prins - Inima Dragonului [Recenzie]

O carte fantasy care m-a prins – Inima Dragonului [Recenzie]

Printre cărţile cumpărate la ediţia a şasea a târgului de carte Final Frontier, în studiul personal asupra cărţilor de autori români, am luat şi Inima Dragonului, volumul de debut al lui Mircea Ţara, publicat la Crux Publishing. Ce m-a atras a fost coperta, pe care am văzut-o postată pe facebook cu vreo săptămână-două înainte. Printre multe coperţi autohtone, s-a remarcat în ochii mei ca fiind gândită şi executată de cineva care a mai lucrat în design grafic. Dacă ai de a face cu un domeniu foarte vizual (cum e arhitectura, în cazul meu), atunci ajungi să diferenţiezi uşor pliante, afişe, coperţi în care s-au investit efort şi experienţă de cele stângace. Faptul că romanul avea o copertă îngrijită m-a făcut să cred că voi da şi de un conţinut îngrijit.... Read More | Share it now!

Cum să (nu) scrii o lucrare de disertaţie, în 25 de paşi simpli

Cum să (nu) scrii o lucrare de disertaţie, în 25 de paşi simpli

Apucă-te cât mai târziu. Ideal ar fi cu doar 1-2 săptămâni înainte de deadline. Până atunci te documentezi, nu? Decide despre ce vrei să scrii. Fă un cuprins foarte elaborat. Ce dacă vei constata că nu apuci să tratezi nici…

O carte care m-a făcut să râd - Regii Timpului [Recenzie]

O carte care m-a făcut să râd – Regii Timpului [Recenzie]

Cartea Regii Timpului, de Laura Nureldin, a fost o surpriză binevenită pentru mine.
Poate pentru că m-a făcut să râd într-un moment stresant – fix înainte de predarea disertaţiei cu care pierdusem ultimele nopţi.
Poate pentru că nu am avut aşteptări mari. Am cumpărat volumul de la ediţia a şasea a târgului de carte Final Frontier, de la masa editurii Herg Benet (de la care nu mai luasem niciodată nimic), pentru că premisa de pe copertă  (o tipă care se întoarce în timp şi dă de… Xerxes, regele perşilor) mi s-a părut ridicolă. De ceva timp eram în sondare de piaţă de carte, căutând scrieri de autori români; şi, deşi nu am terminat de parcurs tot teancul cumpărat la ediţia a cincea, tot ce citisem din vraful de anul anterior mă dezamăgise. Pierdusem, deci, încrederea că voi găsi ceva care să mă prindă.
Poate pentru că nu e ceva ce citesc în mod obişnuit. Evit pe cât pot romanţele din cărţi; mi se par nerealiste. De obicei, cei doi “iubăreţi” din astfel de cărţi nu au probleme reale, ci doar se sabotează singuri creându-şi probleme în cap şi evitând să comunice.
Dar Regii timpului nu a fost aşa.... Read More | Share it now!

%d bloggers like this: