The last safe place [Short story]
It was the last safe place on Earth for him.
A brain, an intelligent brain, enclosed in a tiny skull. His head. His head was the safety zone. He kept telling himself that. His brain would never ever betray him. It was his and his alone.
It was his last home, his last sanctuary.... Read More | Share it now!
Impresii de la: Expoziţia de reptile vii @Râmnicu-Vâlcea, 2 mai 2014
Azi m-am plimbat prin oraş după ploaie. Orice om ar trebui să se plimbe singur din când în când prin oraşul natal şi să intre pe unde îl trăzneşte. Eu am intrat la Muzeul de Istorie, unde era o expoziţie de reptile vii. Mi s-a dat un bilet de copil, nu de adult (…nu ştiu sigur de ce, dar mă rog. Am economisit un leu). Înăuntru era un nene cu mustaţă, colecţionarul. A explicat destul de mult despre fiecare. Câţiva dintre şerpi tocmai năpârliseră şi aveau pieile expuse. Erau frumoşi de-ţi venea să-i mănânci. Şi la fel de veninoşi.
Nenea (pe care am uitat să îl întreb cum îl cheamă, of) îşi începuse colecţia în urmă cu 25 de ani. Avea inclusiv chestii extrem de rare; de exemplu, un crocodil pitic african, unul dintre singurii 3 din Europa. A ţinut să ridice capacul şi să îl deranjeze un pic, atât cât să se întoarcă rapid spre el. A deschis şi la iguană terrariul şi ne-a lăsat să o mângâiem. Şi pe boa imperial la fel (mie mi se căţărase pe braţul drept. Era fain rău. M-am uitat fix în ochii lui la o distanţă de 10.15cm. Avea limba albăstruie).
Nenea a deschis şi la tarantulă şi la agamă, dar numai el a umblat la ele. În plus, a sâcâit şi o ţestoasă foarte foarte agresivă.
Între timp, eu am făcut nişte schiţe în direct, ochelari-less. :)... Read More | Share it now!
Lăcusta care bea apă
Timp de vreo trei zile, am avut o lăcustă în cameră. Când am reuşit în final să o prind (asta după ce a aterizat direct într-o rămăşiţă de pânză de păianjen), primul lucru pe care l-a făcut (după ce s-a curăţat) a fost să bea apă din stropii de ploaie.... Read More | Share it now!
Pisica futuristă [Teatru]
Cel care venise cu ideea vizionară de a crea o Bază de Date a Genelor pe Marte fusese luat în râs de contemporanii lui. Nimeni nu vedea rostul în a păstra bucăţi de cod genetic al animalelor, plantelor, fungilor şi bacteriilor de pe Pământ – nu într-un loc atât de departe şi de neprimitor ca Marte, cel puţin. O astfel de bază de date era numai aşa, să gâdile egoul omenirii şi să o facă să se încreadă în continuare în noţiunea eronată că ar fi putut readuce speciile dispărute la viaţă – într-un viitor îndepărtat, când aproape toate speciile se vor fi dispărut. ... Read More | Share it now!
Glaciaţiune [Poezie]
M-au îngropat în permafrost,
Unde e ger şi e anost
Şi an de an, şi zi de zi,
Mai rău mă voi înzăpezi;
Căci viaţa mi s-a scurs demult,
Şi-acum-s doar oase de mamut,
Şi piei şi blană, şi un dinte
Împrăştiate-n reci morminte.... Read More | Share it now!
Românii şi dinozaurii. Impresii de la: Campania Mega-Image
“La Mega-Image, Jurasicul prinde din nou viaţă! Vino şi colecţionează Tiranozaurul, Triceratopsul şi Pterodactilul!”
sau ceva de genul ăsta – nu îmi amintesc exact – începe reclama la colecţia de cartonaşe “Lumea Dinozaurilor”.
Dacă ai habar de măcar două-trei noţiuni despre dinozauri, strategia comercială a celor de la Mega o să te sâcâie pe creier teribil de mult.... Read More | Share it now!
‘Twas older than the seashells [Poem]
I loved a fossil once
When Earth was young and tame;
I loved a fossil once –
A creature with no name.... Read More | Share it now!
Mei Long [Proză scurtă]
Păsările de lângă baltă îl sâcâiseră toată dimineaţa. Erau multe, pestriţe şi cârâiau întruna când îl vedeau. Încercase el să prindă vreo câteva, ce-i drept; dar în zborul lor haotic, erau mult prea agile pentru stângăcia lui. Se alesese numai cu o pană din coada uneia; o pană extrem de lungă, pe care nu ar fi putut-o digera oricum; foamea însă nu îl opri să încerce să o înghită.... Read More | Share it now!