What inspired you to start writing? – Interviu
Prin 2012, cineva de pe DeviantArt s-a gândit să îmi ia un mic interviu despre relaţia mea cu scrisul. Citindu-l acum, îmi dau seama că o parte dintre lucruri s-au schimbat destul de mult, deşi esenţialul a rămas acelaşi. Ataşez la fiecare răspuns şi comentariul meu din prezent, pentru comparaţie.... Read More | Share it now!
![MiroSeny [Proză lungă]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2015/04/Senynatate_VI_by_confused_kitsune-150x150.jpg)
MiroSeny [Proză lungă]
–Fiiii-ţi-aaaar naaaa-ţiii-aa de teeee-leee-fooon!
Înjurasem prelung, melodios şi, evident, cu o disconcentrare violentă; aşa încât rămăsesem oarecum surprins că, după atâţia ani, păstram încă muzicalitate artistică în voce. Oarecum mândru, mi-am dus mâna la gât, tuşind de parcă aş fi avut vreo oarecare funcţie importantă aici, în apartament, şi ceream atenţiune maximală; dar apartamentul era gol, mie nu-mi auzea nimeni vocalizele şi, în plus, pe fundul receptorului scria „Made in Germany” – fir-ar ei să fie de nemţăloi îmbuibaţi. Clar, eram fleaşcă de oboseală.
Şi era şi normal; trei luni pe vapor, juma de zi cu avionu’ şi încă o oră pe afurisitele de drumuri ale capitalei – es war ein Wunder, că îmi mai păstram cât de cât stabilitatea perpendiculară şi nu aveam tendinţe de mers răţoiesc. Şi toate ca să ce? Să ajung acasă – pardon, la fosta acasă – şi să găsesc apartamentul complet gol; nu tu Ritsu, nu tu chiriaşii pe care încă nu-i cunoscusem ai lui Ritsu, nu tu bagaje, nu tu vreo explicaţie a lipsei lor; na poftim întâmpinare!... Read More | Share it now!
![Frankenpumpkin [Proză scurtă]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2015/10/halloween-1001677_19201-150x150.jpg)
Frankenpumpkin [Proză scurtă]
Era miezul unei nopţi cu lună plină şi eu ieşisem să culeg un dovleac, când m-am împiedicat de un cap de om ascuns prin vrej. Un cap de om mult mai mare decât normal, cam cât un pepene. Un cap de om, care părea că moţăie.
Am urlat din străfundul plămânilor şi am fugit în casă.
–Iaaaviii! Iaaaviii! Vino repede!
Iavi stătea tolănit în pijamale în faţa televizorului, bând bere şi regurgitând acelaşi documentar despre supravieţuirea în condiţii extreme din Alaska (bătăi cu urşi şi elani şi popândăi). L-am apucat de mâneci şi l-am târât cu disperare în grădină.
–U-u-u-uite! i-am gesticulat în toate părţile, nemaireuşind să mai articulez ceva mai inteligent.
Lui Iavi îi luă vreo câteva secunde să înregistreze chestia printre ierburi… dar şi când o făcu:
–Sfânt rahat de oaie măsliniu! Tu vezi că a crescut din vrej? Are un rest de floare fix în creştet!
–Vrei să spui că-i viu?!... Read More | Share it now!
![Nemurirea în pseudocod [Proză scurtă]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2013/05/love_geek-150x150.jpg)
Nemurirea în pseudocod [Proză scurtă]
În după-amiaza aia, Iavi mă găsi pe spate pe canapea, cu privirea vagă în sus şi inhalând cantităţi imense de opiu.
–Santa Lola, iar ai depresie? Cine ce ţi-a mai făcut? Ce-ai mai păţit iar de ai ajuns în halul ăsta? sări el ca ars şi pe bună dreptate; singura dată când mă văzuse fumând fusese în cadrul deprimării de astă-primăvară.
Şi, până să apuc să-i răspund, îmi aruncă pipa cât colo, încă fumegând –şi el, şi ea... Read More | Share it now!
![Somnoza [Proză lungă]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2013/05/sleeping-hi-150x150.png)
Somnoza [Proză lungă]
Venise vremea să-l vizitez pe doctoraş.
Pe principiul „nu vorbi până nu ai cântărit bine ce ai de zis”, mai întâi şi mai întâi găsisem necesar să mă documentez pe seama lui. Din păcate, gurile rele ale satului nu erau tocmai o sursă obiectivă. Ce putusem deduce eu cu greu, dar şi cu acurateţe din tot ce auzisem erau următoarele:
–numele şi prenumele doctoraşului nu numai că erau stranii, dar alcătuiau şi un palindrom: Iaviri Irivai;
–era în primul lui an de rezidenţiat aici în […]; aparent trebuise să fie trimis în alt sat ceva mai civilizat, dar cineva cu pile îi luase locul;
–avusese de luptat de partea inovaţiilor în medicină contra superstiţiilor şi prejudecăţiilor promovate de medicul oficial al comunei, un doctor gri-gri de vreo şaizeci de ani, sub al cărui protectorat se afla el, dar care, din păcate, îl punea numai la treburi sub studiile sale.
La ăstea se adăugau observaţiile mele de la distanţă cu privire la el:
–tindea la (dar cred că avea sub) înălţimea de doi metri;
–era curat şi îngrijit, dar nu inspira deloc încrederea de doctor – probabil din falsa impresie de atitudine rebelă, sugerată de părul ceva mai lung, prins în coadă;
–era mult prea tânăr şi inteligent pentru colţul ăsta bătrân şi uitat de lume.... Read More | Share it now!
![Zmeul zmeelor [Proză scurtă]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2013/02/child-flying-kite-hi-150x150.png)
Zmeul zmeelor [Proză scurtă]
Să rezişti, pe termen lung, unor conversaţii cu cineva pretenţios şi umblat, în vârstă de 3000 de ani – aşa ca mine – trebuie să fi fost extrem de solicitant. Bietul Iavi dădea însă tot ce putea ca să îmi menţină interesul treaz. Şi, deşi nu încercam să par atoateştiutoare, se întâmpla să cunosc câte ceva cam despre 99% dintre subiectele pe care le aducea el în discuţie.... Read More | Share it now!