Românii şi dinozaurii. Impresii de la: Campania Mega-Image
“La Mega-Image, Jurasicul prinde din nou viaţă! Vino şi colecţionează Tiranozaurul, Triceratopsul şi Pterodactilul!”
sau ceva de genul ăsta – nu îmi amintesc exact – începe reclama la colecţia de cartonaşe “Lumea Dinozaurilor”.
Dacă ai habar de măcar două-trei noţiuni despre dinozauri, strategia comercială a celor de la Mega o să te sâcâie pe creier teribil de mult.
În primul rând, pentru că dintre cele trei animale enumerate, numai Pterodactilul a trăit prin Jurasic. Jurasicul se întinde între 200 şi 145 milioane de ani în urmă. Tiranozaurul şi Triceratopsul au trăit la sfârşitul Cretacicului, fiind printre ultimii dinozauri dinainte de extincţia de acum 65 milioane de ani. În termeni mai simpli, Tiranozaurul şi Triceratopsul sunt mai apropiaţi cronologic de noi decât este Pterodactilul de ei. Şi nu, nu tot ce e dinozaur e din Jurasic. Jurassic Park se cheamă aşa numai pentru că însuşi Michael Crichton (autorul) a recunoscut că “prinde mai bine la public”. Însuşi logoul Jurassic Park – un cap de tiranozaur – se referă la un animal din Cretacic, dar “arată bine”.
În al doilea rând, pentru că Pterodactilii nu sunt dinozauri. Pterodactilii sunt pterozauri. Pterozaurii, crocodilii şi dinozaurii fac parte dintr-un grup de reptile numite archozauri. Pterozaurii şi dinozaurii sunt ceva mai apropiaţi unii de ceilalţi decât sunt fiecare dintre cele două clase de crocodili. Într-un fel, pterozaurii pot fi consideraţi “verii” dinozaurilor.
Dar revenind. De fapt, dintre 144 de cartonaşe cu dinozauri, 52 NU SUNT dinozauri, iar doi sunt dinozauri aviani (adică, mai pe româneşte, păsări).
Care nu sunt dinozauri?
Toate speciile care intră în categoriile “Înainte de dinozauri”, “Pterozaurii”, “Viaţa oceanică”, “Dinozaurii contemporani” şi, respectiv, “După dinozauri”. Toate, cu excepţia lui Copopteryx şi Gastornis, care sunt păsări şi, prin urmare, dinozauri aviani. În rest, cele patru categorii rămase (“Dinozaurii cu armură”, “Sauropodele”, “Teropodele” şi “Ornitopodele”) sunt, cu adevărat, dinozauri non-aviani.
 |
| Mie dintotdeauna mi-au plăcut Teropodele |
 |
| E o distanţă extrem de mică între Teropode şi păsări 🙂 |
Mega-Image mai face şi alte greşeli prin prezentarea campaniei lor. De exemplu, pe site se confundă termenul de “arheolog” cu cel de “paleontolog”. Ah, nu că ar fi mare diferenţă… doar cu totul altă scară a timpului.
Înţeleg că, prin campania lor, Mega-Image se adresează copiilor şi trebuie să fie kid-friendly şi să nu intre în detalii uber-ştiinţifice. Dar este păcat să îl înveţi pe copil din start o noţiune greşită.
În plus…
Nu aş lua atât de în serios campania dacă ilustraţiile ar fi simpliste şi pentru copii. DAR ce e cu adevărat plăcut surprinzător legat de ele este că sunt EXTREM DE UP TO DATE cu ultimele descoperiri paleontologice. Spre exemplu, Concavenator cu proto-pene (chestie ştiută abia prin 2010!), Psittacosaurus cu proto-pene!, Velociraptor foaaarte împănoşat şi dinamic, pterozauri cu proto-blăniţă (iarăşi o chestie extrem de disputată) şi multe altele. Extrem de corecte din punct de vedere al “restoringului” şi, în plus, colorate şi cu puţină speculaţie prin ele (cui nu-i aminteşte varianta asta de Buiteraptor de un flamingo?).
În concluzie, cartonaşele prezintă o mare parte dintre animalele preistorice ca fiind nişte creaturi agile şi dinamice, variind probabil de la sânge cald (teropode, ornitopode, pterozaurii) la ceva cu sânge mai rece (cel mai probabil sauropodele). În orice caz, nu nişte bestii şopârloase şi fără creier, cum probabil că apar în mintea multor români.
 |
| Yaaaay pentru pene! |
 |
| Şi mai yaaaay pentru blăniţă! |
În alte idei… mie îmi mai lipsesc vreo 20 de cartonaşe şi am cel puţin o sută de dubluri. Cine vrea să facă schimb? 🙂