Scări [Proză scurtă]
Annie, micuţa Annie, avea cea mai serioasă problemă din univers. Ce gamă cromatică era adecvată primei ieşiri cu colegii în oraş? În fond, avea patru opţiuni:
—ceva deschis, vesel;
—ceva mai închis, elegant;
—ceva extrem de pastelat şi de maleabil;
—ceva neutru — fie monocrom, fie o combinaţie de elemente care se anulau reciproc.
Însă care era imaginea potrivită? Annie nu era nici veselă, nici elegantă, nici maleabilă, nici neutră. Era pur şi simplu speriată. Prima ieşire avea să-i determine felul în care era privită de-a lungul întregului an!
La ceva depărtare, şi mama lui Annie avea probleme. Urma o decizie ce avea să-i afecteze financiar întreaga familie. Să solicite o schimbare de post sau nu?
Şeful mamei lui Annie avea şi el probleme. Să investească în continuare în proiect sau să se retragă? În fond, era doar o ţară la mijloc.
Fratele şefului nu era nici el într-o situaţie prea roz. Firul albastru sau firul roşu?
Nici extratereştrii nu o duceau bine. Să atace Pământul sau pe Kepler 22?
Meteoritul: Să continui să plutesc în spaţiu sau să dau peste extratereştri?
Gaura neagră: Să mă expandez cât să înghit meteoritul, extratereştrii sau Pământul?
Annie: Şi totuşi, galben sau albastru?!
***
Scris astă-vară în vreo cinci minute. Imaginea e de pe clker.com
Galben..duh.
[…] Scări […]