Rupaparupa [Proză scurtă]
Marcus nuca de cocos stătea cocoţat într-un cocotier oarecare pe insula Rupaparupa, nefiind conştient că el însuşi există, că universul există sau că un lemurian plictisit tocmai îl desprindea de pe cracă şi îl arunca departe, cât colo, drept într-o buruiană magică, plictisită la rândul ei. Abia când coaja i se sparse, din el curse tot laptele şi se produse o reacţie chimică (din fericire neinclusă în manualele de liceu de chimie organică), Marcus Crăpatus căpătă o identitate, un pseudocreier şi o dorinţă megalomaniacă de a domina Rupaparupa.... Read More | Share it now!
Poema izoprenului
Te-ai aşezat pe izopren
De parcă te-ar fi prins în tren
Un controlor chel şi solemn
Zâmbindu-i lung şi cam nedemn;
Călătorind fraudulos,
Citind ziar cu susu’-n jos,
C-un geamantan gigantic, vere,
Cu cifru d-opt caractere!... Read More | Share it now!
Povestea Prinţului Pretenţios [Proză scurtă]
Prinţul Pretenţios pocni puternic peste piciorul Primului Paharnic.... Read More | Share it now!
Pisica futuristă [Teatru]
Cel care venise cu ideea vizionară de a crea o Bază de Date a Genelor pe Marte fusese luat în râs de contemporanii lui. Nimeni nu vedea rostul în a păstra bucăţi de cod genetic al animalelor, plantelor, fungilor şi bacteriilor de pe Pământ – nu într-un loc atât de departe şi de neprimitor ca Marte, cel puţin. O astfel de bază de date era numai aşa, să gâdile egoul omenirii şi să o facă să se încreadă în continuare în noţiunea eronată că ar fi putut readuce speciile dispărute la viaţă – într-un viitor îndepărtat, când aproape toate speciile se vor fi dispărut. ... Read More | Share it now!
Borcanul cu zacuscă [Proză scurtă]
A fost odată, într-un frigider clasa A+, un Borcan de Zacuscă bătrân, ce nu îşi mai plătise chiria de mai bine de două luni. Şi asta nu pentru că ar fi dus lipsă de fonduri – pentru că era un borcan de viţă veche şi nobilă cu o situaţie financiară deosebit de bună, iar zacusca însăşi era din cel mai mirositor neam posibil – ci din cauza sistemului birocratic foarte prost.... Read More | Share it now!
Eu Mies arhitect băban [Poezie]
Eu Mies arhitect băban,
Bloc la Weissenhof eu am.
L-am făcut în ’27,
Drept un manifest, măi frate;
Manifest de modernoşi,
Toţi tineri şi talentoşi.
... Read More | Share it now!
Studentul şi eroina [Proză scurtă]
Stăteam pe terasa facultăţii şi fumam a patra ţigară din dimineaţa aia, scurs pe bancă şi cu capul pe spate, când în cer s-a produs o gaură, din care a căzut destul de dureros o duduie îmbrăcată sumar.... Read More | Share it now!
Câinoşenie [Poezie]
Bătrân, bălos şi bulldogos
Stătea prelins cu susu’-n jos
Al vechilor vecini dulău.
Şi mârâia la mine rău
Şi-mi surâdea cam fioros,
Iar teamă îmi era că, zău,
O să mă-nhaţe fix din dos.... Read More | Share it now!
Varză [Poezie]
Astăzi am mâncat o varză.
Era mare, rotundă, verde
Şi, în general, un exemplar excelent al speciei sale de Brassica Oleracea.
De aceea am mâncat o varză.
Astăzi am mâncat o varză.
Din păcate, am avut o durere de stomac.
Sucul gastric se plângea că devenise mult prea acidulat.
Din cauză că am mâncat o varză.
Astăzi am mâncat o varză.
Atât de tragică mi s-a părut experienţa,
Încât am scris o poezie despre durerea lumii concentrată în consumul de varză.
Căci astăzi am mâncat o varză.
„Astăzi a mâncat o varză!”
A declarat un critic literar,
Impresionat pâna la lacrimi de simbolismul subtil şi ascuns al frazei
Cu mâncatul de varză.
„Eul poetic este el însuşi o varză!”,
Au declarat adepţii criticului literar,
Impresionaţi şi ei de discursul maestrului lor pe tema „Eşti ceea ce mănânci”.
Căci doar cu toţii mâncăm varză.
Astăzi eşti tu însuţi o varză
Pentru că nu ştii să apreciezi
Geniul profund, magnific şi împurpurat ascuns în aceste supreme şi pline de profunzime
Versuri despre mâncatul verzei.
... Read More | Share it now!
Politeness
Sunt două tipuri de scrieri care îmi plac la nebunie. Primele mă fac să gândesc: “Aşa ceva aş fi putut scrie şi mi-ar fi plăcut să scriu şi eu!”, iar celelalte: “Aşa ceva nu aş fi putut scrie niciodată!”.... Read More | Share it now!
Scări [Proză scurtă]
Annie, micuţa Annie, avea cea mai serioasă problemă din univers. Ce gamă cromatică era adecvată primei ieşiri cu colegii în oraş? În fond, avea patru opţiuni:
—ceva deschis, vesel;
—ceva mai închis, elegant;
—ceva extrem de pastelat şi de maleabil;
—ceva neutru — fie monocrom, fie o combinaţie de elemente care se anulau reciproc.
Însă care era imaginea potrivită? Annie nu era nici veselă, nici elegantă, nici maleabilă, nici neutră. Era pur şi simplu speriată. Prima ieşire avea să-i determine felul în care era privită de-a lungul întregului an!... Read More | Share it now!
Cărămida studentă [Proză scurtă]
Era odată o Cărămidă care se gândea foarte serios la viitorul său, aşa că voia să aibă studii superioare. Într-o zi, pe când mergea la un curs de afaceri, a dat lut în nas cu proful de economie, un ins gras şi altruist care împărţea bomboane cu alcool tuturor studenţilor prezenţi la propriul curs (de obicei, nu mai mult de şase). Proful Econovici – care nu o văzuse pe Cărămidă decât la primul curs, dar o ţinuse minte datorită texturii sale poroase – o salută cu entuziasm şi scoase din geanta sa de voiaj (cu care se deplase în permanenţă oriunde) o cutie cu Suchardine de coniac.... Read More | Share it now!
Spider! [Proză scurtă]
Într-o zi, şeful m-a prins jucând Spider Solitaire dificultate maximă, în loc să implementez noile coduri.... Read More | Share it now!
Linia (în)frântă [Proză scurtă]