Câteva gânduri despre incendiul de la Notre-Dame
Anul trecut, am avut privilegiul să vizitez de două ori catedrala Notre-Dame de Paris, în aprilie, respectiv octombrie. Luni seară, când am văzut prima filmare de la incendiu (fix momentul în care fleşa s-a prăbuşit peste acoperiş şi flăcările păreau pe cale să distrugă tot), am avut o stare de negare. Era ca şi cum ar fi luat foc echivalentul arhitectural pentru Mona-Lisa. Notre-Dame nu e doar o clădire care apare prin toate cărţile şi cursurile de arhitectură drept model reprezentativ al stilului gotic, cu arcele ei butante desenate în secţiune. Notre-Dame e un reper al Parisului; e un simbol a cărui imagine a fost reprodusă iar şi iar în cărţi, filme, desene, vederi etc.; e o clădire iconică, parte din patrimoniu, pe care a ajuns să şi-o însuşească întreaga lume. În plus, e un monument ce îţi dă impresia că va exista pentru totdeauna, doar pentru că a existat timp de 850 de ani.... Read More | Share it now!
Strania dispariţie a marilor brânze de pe internet
Prin noiembrie 2017 am clipit şi când am deschis ochii era deja februarie 2018 şi am ţipat ca în pictura lui Edvard Munch. De obicei trânteam încă o postare despre cartea mea (că nah, de la un punct încolo blogul ăsta aproape că a devenit numai blog de scris). De ziua mea am constatat că aproape toată lumea care îmi ura de bine, publicări şi succesuri avea în ton, pe lângă încurajare, şi o mini exasperare, un soi de hai odată cu cartea aia, ne-ai omorât cu ea cu tot. Cartea (întreaga serie NemuCon, mai degrabă) nu are scuze.... Read More | Share it now!
50.000 cuvinte de scris într-o lună: alt an, altă ediţie de NaNoWriMo
A trecut cam jumătate de an de când nu am mai bătut pe nimeni la cap cu veşti despre cartea mea (norocoşilor!), nu pentru că aş fi renunţat la ea, nu doar pentru că am fost până în infern şi înapoi făcând o diplomă de facultate şi absolvind acea facultate după 6 ani de chin suprem şi nu doar pentru că am avut nevoie de o pauză. ... Read More | Share it now!
![Un concert la care m-am ridicat de pe scaun să dansez alături de toată sala - Postmodern Jukebox [Impresii de la...]](https://www.maribranze.ro/maribranze/wp-content/uploads/2017/04/IMG_20170329_222341-150x150.jpg)
Un concert la care m-am ridicat de pe scaun să dansez alături de toată sala – Postmodern Jukebox [Impresii de la…]
La sfârşitul lui martie, alături de Veronica, una dintre colegele de scris, am intrat frumos la Sala Palatului, m-am aşezat în primul rând şi am asistat la una dintre cele mai faine experienţe artistice trăite: concertul Postmodern Jukebox.... Read More | Share it now!
Cum mi-am creat personajele – partea I
Când eram prin liceu, am scris sute de pagini dintr-o serie la persoana I al cărei personaj principal era Randi, un tip la 36 de ani. În urmă cu vreun an, le-am povestit colegelor de scris despre seria mea şi a apărut întrebarea: de ce eu, în ipostaza de adolescentă de 17 ani, am creat un personaj (masculin!), atât de distanţat ca vârstă? Cu ce m-am identificat în el? Recunosc, întrebarea m-a lăsat perplexă. Nu îmi închipuisem niciodată că am creat un alter ego prin Randi al meu. Din contră; Randi era doar un tip interesant şi ursuz şi mă distram enorm punându-l în ipostaze în care se simţea penibil. Nu voiam să scriu despre mine sau despre cineva în situaţia mea. Voiam doar să scriu despre un personaj plauzibil. Voiam să îl înconjor de alte personaje plauzibile. Şi exerciţiul mi-a reuşit într-o oarecare măsură; aveam un singur personaj feminin în toată seria care mă reflecta oarecum pe mine (şi care mi se pare oribil de analizat acum, cu 8 ani în viitor), dar în rest, celelalte erau personaje originale, fără nicio legătură cu mine sau cu oamenii ştiuţi de mine.... Read More | Share it now!
Subtile şi recente
Stau în tren de câteva ore, tocmai am terminat de citit o carte (tare stupidă, de altfel), am pus-o lângă mine și mi-am luat telefonul. Un nene bătrân și gras care a dormit tot drumul mă vede și începe să imite exagerat către cucoanele din fața lui butonatul pe telefon. “Numai tâmpiți în ziua de azi domnule, nu mai citește nimeni, o generație de analfabeți și idioți! Și ei o să ne conducă!”. Mă uit rânjind către una dintre cucoane (care încearcă să dreagă situația spunând că tinerii citesc digital, spre indignarea și revolta domnului) și îmi bag cartea și ochelarii în rucsac. Gotta live the stereotype.... Read More | Share it now!
4 obiceiuri proaste de citit
- Cititul în paralel
Am trei viteze de citit cărţile. Prima e fullspeed nonstop, timp de 3-400 de pagini, devorând un roman (de obicei mystery) într-o sesiune şi ridicând ochelarii pe nas de atâtea ori, că ajung să fie albi de la amprente. A doua e fullspeed nonstop, timp de aproximativ 100 de pagini, dintr-o carte non-ficţiune şi apoi o pauză nemotivată în care intră o plimbare, câteva ore de lucru, de somn, de joc şi încă vreo 2-3 ani în care mă împiedic de respectiva carte, dar refuz să o pun în bibliotecă. A treia şi cea mai gravă e citit constant câteva pagini în fiecare zi, dintr-o carte care mă ajută la facultate/lucru/orice altceva esenţial în viaţă, până când mă ia greaţa şi apuc o altă carte din prima categorie, să îmi revin.... Read More | Share it now!
Cum a fost când am apărut la TV
“Ai vrea să povestești la un matinal despre grupul nostru de scris?” – m-a întrebat Bianca, în timpul uneia dintre întâlnirile săptămânale din noiembrie.
“Cu mare plăcere!” – am dat eu din cap, complet pe lângă. La doar 4-5 ore de somn pe noapte, stat peste program la lucru zilnic și apoi lucrat încă 2-3 ore în fiecare seară la cartea mea, eram pe val.... Read More | Share it now!
3 principii de revizuit ce ai scris
Era luni dimineaţă şi stăteam în faţa laptopului, recitind primul şi ultimul capitol din varianta 1 din cartea mea, când m-am apucat cu mâinile de frunte, am scrâşnit din dinţi, apoi am dat totul la o parte şi le-am rescris de la 0.... Read More | Share it now!
2016 în cărţi
Pe la începutul anului, voiam să scriu un post retrospectiv despre întreaga mea activitate creativă pe 2016. Din păcate, m-au lovit trei impedimente: răceala, lenea şi pofta de a face orice altceva (jucat, citit, văzut seriale) în loc de a scrie.... Read More | Share it now!
Am scris 50 000 cuvinte din cartea mea într-o lună. 5 lucruri învăţate din proces
Pe la sfârşitul lui octombrie, cu serviciul în spate şi ameninţarea diplomei din ultimul an de facultate, m-am hotărât să particip pentru a doua oară la NaNoWriMo, evenimentul care îşi propune să te determine să scrii 50 000 cuvinte dintr-o carte în cele 30 zile ale lui noiembrie.... Read More | Share it now!
7 greşeli pe care le-am făcut scriindu-mi romanul
La sfârşitul lui iulie, după ce mi-am printat prima variantă a cărţii mele, am separat-o pe capitole şi am codat capitolele pe culori, mi-am dat jos ochelarii virtuali de scriitor, m-am scărpinat la nas şi apoi mi-am aşezat pe el ochelarii virtuali de editor.... Read More | Share it now!
7 lucruri pe care le-am învăţat scriind o carte într-un an
Duminică mi-am termint primul draft din cartea la care lucrez de peste un an. Şi, deşi mai am încă multă muncă de depus până să o aduc la un stadiu de finalizare, recitind-o, simt că s-a dezvoltat enorm de la început până acum, deseori în moduri imprevizibile. Şi, odată cu ea, m-am dezvoltat şi eu, învăţând o grămadă de lucruri nu doar despre cum să scriu mai bine, ci şi despre cum să mă organizez mai eficient. Iată pe cele mai importante dintre ele.... Read More | Share it now!
Convenția Nemuritorilor
Un nemuritor multimiliardar în vârstă de trei milenii organizează o convenţie secretă, pentru a-i cunoaşte pe ceilalţi nemuritori din lume. Odată ce se adună toţi în acelaşi hotel însă, organizatorul are alte planuri cu ei…... Read More | Share it now!