Poezii pe ploaie avec Prodănel

Ce-am ucis macheta ‘ceea
Cu cuţitul şi cu cheia
Şi-am făcut-o bucăţele
Mici, micuţe, mărunţele;
... Read More | Share it now!

La Vitra Museum [Poezie]

La Vitra Museum, frate,
E party cu-elitele toate;
Gehry şi-a făcut o rampă
Şi acum se dă în stambă;
... Read More | Share it now!

RATBabe! [Poezie]

Era în bus un moş ursuz
Având bărbia-n unghi obtuz
Şi în stânga lui o babă scundă
De form-aproximativ rotundă;
Impunători ei amândoi
Purtând parfum eau d’usturoi,
Lângă fereastră s-au postat,
Tot busul au eliberat!
... Read More | Share it now!

Impresii de la: Expoziţia de reptile vii @Râmnicu-Vâlcea, 2 mai 2014

Azi m-am plimbat prin oraş după ploaie. Orice om ar trebui să se plimbe singur din când în când prin oraşul natal şi să intre pe unde îl trăzneşte. Eu am intrat la Muzeul de Istorie, unde era o expoziţie de reptile vii. Mi s-a dat un bilet de copil, nu de adult (…nu ştiu sigur de ce, dar mă rog. Am economisit un leu). Înăuntru era un nene cu mustaţă, colecţionarul. A explicat destul de mult despre fiecare. Câţiva dintre şerpi tocmai năpârliseră şi aveau pieile expuse. Erau frumoşi de-ţi venea să-i mănânci. Şi la fel de veninoşi.
Nenea (pe care am uitat să îl întreb cum îl cheamă, of) îşi începuse colecţia în urmă cu 25 de ani. Avea inclusiv chestii extrem de rare; de exemplu, un crocodil pitic african, unul dintre singurii 3 din Europa. A ţinut să ridice capacul şi să îl deranjeze un pic, atât cât să se întoarcă rapid spre el. A deschis şi la iguană terrariul şi ne-a lăsat să o mângâiem. Şi pe boa imperial la fel (mie mi se căţărase pe braţul drept. Era fain rău. M-am uitat fix în ochii lui la o distanţă de 10.15cm. Avea limba albăstruie).
Nenea a deschis şi la tarantulă şi la agamă, dar numai el a umblat la ele. În plus, a sâcâit şi o ţestoasă foarte foarte agresivă.
Între timp, eu am făcut nişte schiţe în direct, ochelari-less. :)... Read More | Share it now!

Dragonul nestereotip [Proză scurtă]

A fost odată ca niciodată un dragon supărat pe toate stereotipurile fantasy despre membrii speciei sale. În încercarea de a se distinge drept un original, dragonul hotărî să se aproprie de categoria de oameni cei mai deschişi înspre inovaţie – studenţii. Aşa că îşi deschise o covrigărie în centrul Bucureştiului (tehnic, nu avea nevoie de cuptor).... Read More | Share it now!

Poveste detectivă cu dinozauri: descoperă ucigaşul!

Presupunem că există o serie de romane intitulate PteroSofi, având ca subiect un pterozaur care călătoreşte prin timp în cele trei epoci din Mesozoic (Triasic, Jurasic, Cretacic) şi are aventuri cu amicii săi dinozaurii din fiecare dintre cele trei ere.... Read More | Share it now!

Artistul desăvârşit de la masa vecină [Proză scurtă]

Ieri după atelier m-am dus cu AB la un cappuccino. Plictisindu-ne, ne-am apucat să măzgălim pe şerveţele. La masa alăturată, un tip şi o tipă de circa 30 de ani fiecare, cu un bloc de schiţe A3 nou, neînceput, genul care se găseşte la magazinele Rembrandt de la Hanul cu Tei la sume ridicole şi pe care nu îţi vine să îl cumperi decât dacă eşti artist desăvârşit.... Read More | Share it now!

Student, ai frigiderul plin! [Poezie]

Student, ai frigiderul plin!
Stai şi-l priveşti tâmp şi senin,
Căci e stupid şi e sublim
Ca un cliché final de film
În care toţi sunt fericiţi,
Cu plete-n vânt şi fandosiţi;
... Read More | Share it now!

Îngustă (parodie după "Lacustră", de G. Bacovia)

Atâtea nopţi petrec lucrând,
Petrec cu creierul arzând…
Sunt singur, şi mă duce-un gând
C-am desenat scări prea înguste.... Read More | Share it now!

Azi prin liftul de la facultate

Predare de proiect, undeva la etajul 4. Mă duc înspre lift. Înăuntru: alte două fete. În urma mea intră un domn mai bătrân.
-La mulţi ani, fetelor!
Ridicăm din umeri şi îl salutăm şi noi.
-Daţi-i înainte cu facultatea… tot înainte… întâi facultatea şi abia apoi gingăşia, feminitatea, delicateţea… că deh… de când poartă fetele pantaloni, s-au stricat!
Coboară supărat la etajul 1. În urmă, perplexitate…şi pantaloni ofensaţi.... Read More | Share it now!

Ce am citit in 2013

Prin 2009 m-am alăturat sitelui Goodreads, pentru că îmi plac mult cărţile (aproape la fel de mult cât îmi plac şi listele). Prin 2011 au introdus ei o chestie cu Reading Challenge, prin care îţi stabileai tu câte cărţi vrei să citeşti pe an şi te atenţionau ei câte mai ai (sau dacă eşti înainte sau înapoi faţă de normă). Cam ăstea ar fi Challengeurile mele din ultimii trei ani:... Read More | Share it now!

Pe sit [Poezie]

Trei studenţi de-arhitectură
– Toţi înalţi, cu mutră dură –
Sus pe gard s-au căţărat
Şi cu iphoneu’-au pozat
Panorame şi-un vecin
De la situl cel divin.
... Read More | Share it now!

Sala "Freşcelor" [Poezie]

E ger în Sala “Freşcelor”;
Popoul îţi îngheaţă.
E ger în Sala “Freşcelor”,
Student lipsit de viaţă.
... Read More | Share it now!

Apocalipsa. Poveste scrisă de un arhitect [Proză scurtă]

Porumbelul de culoarea gips-cartonului ateriză pe glaful exterior din plăci ceramice cu mozaic şi începu să piuie. Din fericire pentru locatari, pereţii tristrat şi ferestrele calorice ofereau o izolaţie fonică suficientă, încât să nu-l poată auzi. Aceştia stăteau tolăniţi pe canapeaua din livingul de 15,98mp, organizat sub forma unui plan liber (în directă legătură cu diningul situat lângă bucătărie) şi priveau la televizor. În mod inconştient, livingul supus activităţii regulate a urmăritului unei emisiuni de divertisment cunoscute despre gătit şi servit alimente constituia nucleul familial al locatarilor. Nucleul era dublat de la fel de inconştienta, dar indubitabila percepţie a hornului care se continua dincolo de acoperiş (şi care nu era folosit niciodată) drept axis mundi. Iar în vârful lui axis mundi era situat un al doilea porumbel (de culoarea secţiunii lemnului de stejar debitat la gater şi tratat cu bachelită). Porumbelul umărea insistent pisica de pe gard, care tocmai sărise sub bolta de viţă de vie [bineînţeles că exista o boltă de viţă de vie şi o pisică pe gard. De asemenea, existau roşii în straturi. Acestea confereau atmosfera spaţiului privat exterior.]... Read More | Share it now!

Studenţii, ca hienele... [Poezie]

Serengeti. În savană,
Hienele au prins o zebră.
Şi-ntr-o asonanţă funebră,
Râd şi rad orice strop de hrană.
Şacali şi un-leu stau şi îndură
Sperând la o îmbucătură…... Read More | Share it now!

%d bloggers like this: