Nothing and nothingness [Short story]
They had been promised everything.
They had been promised wealth and freedom and love and warmth and nurture and success and eternal youth and eternal glory and a magic gold fish that could fulfill any wishes and absolutely anything else that their mind in its deepest, most unbalanced state could come up with.
They had been promised everything and anything and so, they had been promised nothing.
Yet they held onto that promise with their every breath, every step, every ounce of their strength.
They held onto it and carried on.
Digging. Day and night. Old and young. Men and women. They had all been brought on this planet to dig and to hope.
But there was nothing to hope for.... Read More | Share it now!
The last safe place [Short story]
It was the last safe place on Earth for him.
A brain, an intelligent brain, enclosed in a tiny skull. His head. His head was the safety zone. He kept telling himself that. His brain would never ever betray him. It was his and his alone.
It was his last home, his last sanctuary.... Read More | Share it now!
Nemurirea în pseudocod [Proză scurtă]
În după-amiaza aia, Iavi mă găsi pe spate pe canapea, cu privirea vagă în sus şi inhalând cantităţi imense de opiu.
–Santa Lola, iar ai depresie? Cine ce ţi-a mai făcut? Ce-ai mai păţit iar de ai ajuns în halul ăsta? sări el ca ars şi pe bună dreptate; singura dată când mă văzuse fumând fusese în cadrul deprimării de astă-primăvară.
Şi, până să apuc să-i răspund, îmi aruncă pipa cât colo, încă fumegând –şi el, şi ea... Read More | Share it now!
Imminent humans [Short story]
“They’re here! They’re here! The humans are here!”... Read More | Share it now!
Furzăpada [Proză scurtă]
Scris cu vreo 6-7 ani în urmă. Din seria “Furabie, Creier de Vrabie”. Extra de la Cotitura... Read More | Share it now!
În-cur-cat [Proză scurtă]
-Matilda-tilda, ce făcuşi mătăluţă pi-colo?
Aşa îi plăcea lui să-şi creeze accent fals pentru Matilda, fiindcă ea era moldoveancă şi mereu făcea tâmpenii.
-Natalia-cu-două-palme-talia, au trecut 3,14 milenii de când nu te-am mai văzut!
Natalia era o fata slăbănogită de tot, care în curând avea să-şi atingă limita de slăbănogeală la fel cum le atingea pe cele de la analiza matematică.
-Graziela-mititela, ma cherie, arăţi minunat astăzi!
Asta cu toate că masa corporală a Grazielei depăşea cu 20% norma indicată pentru înălţimea şi vârsta ei…... Read More | Share it now!
Tanti cu stecker [Proză scurtă]
Mare şedinţă de marketing mare. Şeful intră nervos, ronţăindu-şi inconştient cravata albastră cu floricele albe.
Lumea tace.... Read More | Share it now!
Essay for Shakespeare’s Day [Short story]
This was an essay I wrote for the Shakespeare’s Day essay contest, which was held for the first time in our town (which has nothing to do with Shakespeare or any British literature whatsoever), spring 2011. I managed to get…
Soamne [Poezie]
Mi-e soamne şi nu vreau proiecte!
Ci vreau cu ochii pe perete
Să stau privind cu mintea goală,
Să n-am predarea cea nasoală!... Read More | Share it now!
Subjugare [Proză scurtă]
În ziua în care mi-au scos creierul deja mi se înmuiase suficient de mult cutia craniană de la Spălări succesive, aşa că l-au dat jos destul de uşor şi l-au ambalat într-o pungă de plastic şi l-au aruncat la gunoaie organice sau l-au dat de mâncare unor politicieni, nu mai ştiu sigur, şi mi-au pus în locul lui o varză mov printată 3D şi era chiar drăguţ, că majoritatea nimeriseră o tărtăcuţă 3D urâtă şi deformată şi avuseseră probleme cu asimilarea, dar la mine s-a asimilat totul ok, şi a mai fost drăguţ şi că pe mine m-au trecut pe Sistem Cognitiv manual independent şi mi-au făcut setările corecte şi puteam să mă descurc şi singur, dar mulţi erau pe autopilot şi erau defecţi ca naiba din cauza Centralizatorului învechit, şi oricum majoritatea oamenilor primiseră termoizolaţie în loc de creier şi deveniseră un fel de zombie care ingurgitau aliaje diverse şi scoteau înapoi metalele pure, dar despre ei n-am aflat niciodată mare lucru că erau ţinuţi în ţarcuri şi izolaţi de restul masei insulare.... Read More | Share it now!
Ateu [Poezie]
Eu nu am teu, deci sunt ateu
În ale-arhitecturii rute;
Pe piatră cubică, mereu
Îmi calcă lent ghetele rupte... Read More | Share it now!
Mega Image, mega infinit [Proză scurtă]
–Nu vreaz să intru la Mega Image! am declarat, dând cu pumnul în piept şi uitându-mă cu trufie la cer, de parcă l-aş fi ameninţat pe însuşi Zeus.
Nevastă-mea mă privi de parcă tocmai înghiţisem tuş de imprimantă şi sângeram cyan şi magenta.
–Nu înţelegi – i-am spus. Nu vreau. Nu aici. Nu acum; chiar nu e momentul. Nu ne grăbim, nu? Hai să facem o plimbare până la următoarea intersecţie şi să intrăm la Mega acolo.
–Hai – se amuză ea, ridicând din umeri. Nu e ca şi acum avem ceva de pierdut.
Pornirăm amândoi braţ la braţ; după nici cinci minute, ajunsesem deja.
–Ştii ceva? se auzi mustăcind nevastă-mea. Nici eu nu am chef de asta. Mergem la următorul.
–Mergem.
La al treilea, eu am căscat profund, cu premolarii şi molarii vizibili, după care am continuat jocul:
–Next.
–Next să fie!
La al patrulea însă, nevastă-mea se întoarse spre mine rânjind ca un babuin în izvoare termale:
–Pun pariu că putem să mergem la nesfârşit până să se termine intersecţiile cu Mega Image.
Mi-am troznit falangele şi am răspuns pe un ton egal:
–Pariu acceptat. Cine pierde, plăteşte tura asta de cumpărături.... Read More | Share it now!
La Vâlcea [Poezie]
În vacanţă eu stăteam
Boiereşte – leneveam
La umbră, sub un copac
(Când e cald, pot doar să zac).
Asta însă-n Bucureşti
Unde-i soare – să trăieşti!... Read More | Share it now!
Lenea la tuns [Poezie]
Lenea a plecat la tuns
Cu păr lung, lung nespus.
Şi cum Lenea la tuns s-a dus,
A strigat: “E de ajuns!
Eu doresc cărare-n dreapta
Şi la vârf tăiat. Şi gata!
Nu doresc nici să-l vopsesc,
Nici să-l spăl, să-l dichisesc;
Nici discount eu nu mai vreau,
Nici coafat. Zău, nu mai stau!
Conversaţie? Nu. Ioc!
Vârful tuns. Şi gata. Poc!”... Read More | Share it now!