Scurtă istorie alternativă a sarmalelor

Scurtă istorie alternativă a sarmalelor

Sarmalele au fost aduse din Orient pe Drumul Sarmalelor, un echivalent culinar al Drumului Mătăsii. De multe ori însă, sarmalele nu mai reuşeau să ajungă, pentru că erau mâncate pe Drum. În schimb, ajungeau degetele mirositoare cu parfum de sarmale. Timp de secole, sarmalele au rămas un mare secret; nu se ştia cine le face, cum le face, din ce le face. Ce sunt sarmalele? Se zvonea că existau papi care voiau să dea toată papaţia numai ca să afle secretul sarmalelor.

Dezvăluirea şocantă

În 1395, au fost aduse – pe acelaşi model cu al viermilor de mătase – viermii de sarmale, ascunşi în mâneca exploratorilor. Timp de vreo 50 de ani, toţi bogaţii Europei au mâncat sarmale făcute de viermii de sarmale. Pentru necunoscători, este foarte interesant procesul de maturizare la această specie. Nu se strângea un singur vierme şi făcea cocon; se strângea o colonie mică de viermi, care făceau cocon în jurul lor. Apoi ieşeau toţi şi deveneau fluturi de sarmale.

Problema etică

Revenind la Europa. Exista pe acea vreme pe teritoriu şi viermele de dud, care avea viermoneloză. Viermoneloza s-a transmis viermilor de sarmale. În mai puţin de două luni, a fost decimată toată populaţia. În momentul de faţă, nu mai există viermi de sarmale.

Există însă discuţii, pentru că s-a păstrat în hainele papilor ADN din această specie. (Se pare că papii aveau grădini întinse cu crescătorii.) Refacem oare viermii de sarmale? Dacă refacem viermii de sarmale, urmează să refacem şi mastodonţii, şi dodo, şi tiranozauri. Unde tragem linia etică?

O soluţie

Ce e cu sarmalele din ziua de azi? Pentru că nu mai există viermi de sarmale, ceea ce noi mâncăm astăzi – orez cu carne învelite în foi de varză/viţă – este de fapt o invenţie prezentată la Congresul de la Copenhaga din 1980. Un student creativ a venit cu propunerea unei deconstrucţii postmoderniste a ideii de sarmale, imitând coconul. Viermii sunt reprezentaţi de orez; orezul se pune în carne – similar cu deliciosul culcuş pe care şi-l făceau creaturile – iar foaia de varză/viţă este echivalentul acelui înveliş de cocon foarte apreciat ca delicatesă.

Viitorul sarmalelor

Din păcate, cum viermii nu mai există astăzi, ceea ce mâncăm noi este numai o imitaţie pală a ideii de sarmale. Dar putem să ne bucurăm de ele aşa cum sunt şi să tot inovăm la ele de-a lungul secolelor. Aşa cum există tot feluri de mâncăruri vegane care imită carnea şi brânza, există şi această invenţie a sarmalelor din ziua de azi care imită sarmalele iniţiale făcute de viermii de sarmale. Cât de aproape sunt de adevăr – nu vom şti niciodată.


Bazat pe un speech spontan de 3-4 minute ţinut de mine în timp ce mama mă filma şi eu făceam ceea ce ea a declarat “cele mai urâte sarmale din lume.”

Comments

comments